Acest aer sfânt ţintuit în sufletele însorite vrăjeşte orice pământean care poposeşte pe tărâmul stăpânit de vraja rugăciunii.
Ajuseseră deja,după săvârşirea nevoilor spirituale,împlinite aici , la o altă minune a credintei noastre, care se zăreşte deasupra satului, pe dealul cu pomi încărcaţi de rodul poamelor abia format.
Carilena îşi îndreaptă privirile mirate spre omul care o însoţeşte şi care caută cu înfrigurare chilia duhovnicului.Nu e duhovnicul lui,dar simte nevoia să aibă unul ca să încerce puterea gândului său şi sa capete răspunsurile pe care le caută de atâta vreme.Şi-ar dori să ştie ce ascunde în sufletul ei Carilena de care ar vrea să-şi lege destinul măcar acum când pâlpâie luminile trecerii spre asfinţit.N-a avut un destin prea bun,o căsnicie doar de patru ani din care a rămas cu Ana ,pe care o iubeste cape ochii din cap şi care a pătruns în sufletul său ca o iedera tânără ce se încolăceşte strâns pe lângă trunchiul viguros.
Patrundem cu sfiala în umbra bolţilor sfinte pictate cu ardoarea sufletului însetat de credinţă şi mântuire.Totul ni se pare albastru şi pur,un aer mirific pluteşte deasupra noastră şi ne îndeamnă să ne plecam capetele sub povara atâtor frumuseţi divine. Călători necunoscuţi cercetează cu atenţie amprentele credinţei ascunse în fiecare obiect aşezat cu grijă şi migală de măicuţele ce trudesc cu sufletul şi mâinile în fiecare zi aici.
Răzbate spre noi , la fiecare pas,mirosul credinţei iar noi, păcătoşii îl acceptăm cu reţinere.Ştiu că niciunul dintre noi nu avea o credinţă puternică dar întâmplările şi vremea ne făceau să ne îndoim de puterea noastră de a rezista în faţa atâtor mărturii ale evlaviei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu